Endometrioza este o afectiune ginecologica, intalnita la aproximativ 5-10% dintre femeile de varsta reproductiva.
Uterul normal este compus din 3 straturi de tesut, endometrul fiind stratul intern, care este eliminat in cursul fiecarei menstruatii, urmând a se reface in cursul urmatorului ciclu menstrual.
Endometrioza apare atunci cand tesul endometrial apare localizat si in alte locuri decat in mod normal. Acesta se poate regasi la nivelul ovarelor, peritoneului, intestinului, vezicii urinare si chiar a plamanului sau a creierului.
Dimensiunile acestor formatiuni difera si pot varia de la cativa milimetri la cativa centimetri. Clasificarea endometriozei este destul de dificil de realizat, pentru identificarea leziunilor ectopice (anormal situate), fiind necesara laparoscopia exploratorie.
Aceasta consta in introducerea in abdomen a unui aparat prevazut cu fibre optice (laparoscop), care identifica leziunile endometriozioce, o manevra relativ sigura si care nu produce complicatii majore. Diagnosticul de certitudine al endometriozei se pune pe baza examenului histopatologic al leziunilor endometriozice biopsiate sau excizate in cursul unei interventii chirurgicale.
Exista mai multe clasificari ale bolii, cel mai des folosita fiind cea care cuantifica gravitatea bolii in functie de mai multi factori:
– caracterele leziunii (leziunile recente sunt transparente, roz sau rosii; cele mai vechi sunt de culoare maronie sau neagra)
– prezenta aderentelor (leziuni cicatriciale care leaga anormal anumite tesuturi sau organe vecine)
– prezenta sau absenta chisturilor ovariene (acestea pot avea dimensiuni de pana la cativa centimetrii)
Se pot formula astfel 4 stadii, primul fiind cel mai usor si 4 cel mai grav.
Nu se cunoaste cauza exacta a aparitiei endometriozei, insa au fost discutate mai multe ipoteze si teorii. Una dintre acestea sustine faptul ca endometrioza apare secundar refluxului sangelui menstrual in cavitatea abdominala prin intermediul trompelor. Datorita faptului ca sangele menstrual contine celule endometriale, acestea se pot inmultii, insamanta si localiza pe diferite organe, formand astfel leziuni endometriozice ectopice. Alte teorii propun mecanisme diferite de aparitie a endometriozei. Una dintre acestea spune ca leziunile endometriozice apar secundar transportului tesutului endometrial pe cale hematogena sau limfatica. Alta teorie implica deficienta sistemul imunitar in aparitia endometriozei, precum si a factorilor genetici.
Momentan cel mai aceptat mecanism este o asociere dintre esecul mecanismelor imune de a distruge celulele ectopice si diferentierea anormala a tesutului endometriozic in contextul unei productii crescute de estrogeni si prostaglandine alaturi de rezistenta la progesteron.
Simptome
Unele femei cu endometrioza nu prezinta nici un simptom al bolii, altele pot prezenta unul sau mai multe din urmatoarele simptome:
– durere pelvina cronica, situata in etajul abdominal inferior (pelvis) sau la nivelul regiunii lombo- sacrate
– dismenoree (durere in cursul menstruatiei). Aceasta este de obicei bilaterala (poate aparea si unilateral, in functie de localizarea leziunilor endometriozice), apare cu 24-48 de ore inainte de menstruatia propriu-zisa si scade in intensitate imediat dupa aceasta,
– infertilitate primara, endometrioza fiind una din cauzele cel mai des intalnite de infertilitate la femei
– dispareunie (durere in timpul contactului sexual)
– tulburari de mictiune in timpul menstruatiei (urinari frecvente, dureroase), asemanatoare celor din infectiile urinare joase (cistite)
– balonare, crampe abdominale dureroase, tranzit intestinal accelerat cu diaree sau diminuat cu constipatie instalate odata cu menstruatia
– metroragii (sangerari anormale aparute pe parcusul ciclului menstrual), apar la aproximativ 15-20% dintre femeile cu endometrioza; menoragia (mentruatie cu durata prelungita).
Diagnostic
Simptomele enuntate anterior si mai ales infertilitatea inexplicabila, indreapta pacienta catre efectuarea unui consult medical de specialitate. De cele mai multe ori se incepe cu un exmen ginecologic simplu (cu valve) care poate indentifica leziunile tipice cu localizare la nivelul colului uterin sau o scurgere patologica serosanghinolenta (maronie).
Ecografia abdominala si ecografia cu sonda endovaginala pot identifica leziunile chistice ovariene.
Laparoscopia exploratorie este metoda cel mai des utilizata atunci cand se doreste un diagnostic de certitudine deoarece permite prelevarea unor biopsii peritoneale si excizia leziunilor endometriozice.
De asemenea aceasta cuantifica extinderea, vechimea si gravitatea leziunilor endometriozice. Alte metode folosite pentru diagnosticul si stadializarea bolii endometriozice sunt tomografia compute-rizata sau rezonanta magnetica nucleara.
Complicatii
Dintre comlicatiile endometriozei amintim:
– ruperea chisturilor ovariene cu aparitia unei peritonite (inflamatia foitei care imbraca organele abdominale)
– leziunile endometriozice localizate la nivelul tractului urinar sau intestinal pot determina complicatii la acest nivel (ocluzie intestinala, obstructie urinara, infectii urinare, etc)
– afectarea organelor la nivelor carora sunt situate leziunile endometriozice (erodari, hemoragii)
Tratament
Tratamentul endometriozei este complex si include tratamentul medicamentos si cel chirurgical.
Tratamentul medicamentos include tratamentul durerii pelvine utilizând antiinflamatoare nestero-idiene, contraceptive orale combinate, derivate de progesteron, analogi de Gn-Rh, dispozitive intrauterine cu levonorgestrel, danazol.
Tratamentul chirurgical este destinat pacientelor a caror acuze dureroase nu sunt controlate de tratamentul medicamentos, pacientelor infertile, in cazul prezentei unor chiste ovariene endometriozice peste 3 cm diametru si consta in excizia leziunilor, liza aderentelor si prevenirea reformarii aderentelor.
Endometrioza profunda (invazia intestinala, noduli rectovaginali, invazia vezicii urinare, invazia ureterului, invazia unor radacini nervoase) necesita experienta ridicata si abord multidisciplinar (ginecolog, chirurg generalist, urolog).